Holterul EKG și holterul de tensiune sunt aparate mici, purtate de obicei 24 de ore, care înregistrează ritmul inimii, respectiv tensiunea arterială, în timpul activităților obișnuite ale zilei și în somn. Ele surprind fenomene care nu apar în cele câteva minute ale unei electrocardiograme sau ale unei măsurători din cabinet. Montarea se face în clinică, iar aparatul se returnează a doua zi pentru descărcarea și interpretarea datelor.
Ce diferență este între holterul EKG și holterul de tensiune?
Holterul EKG înregistrează continuu activitatea electrică a inimii, în timp ce holterul de tensiune măsoară tensiunea arterială la intervale regulate, cu o manșetă pe braț. Primul este cerut mai ales pentru palpitații, amețeli sau leșinuri neexplicate, al doilea pentru confirmarea hipertensiunii sau pentru verificarea controlului ei pe parcursul unei zile întregi.
| Caracteristică | Holter EKG | Holter de tensiune |
|---|---|---|
| Ce înregistrează | Ritmul și activitatea electrică a inimii | Valorile tensiunii arteriale și pulsul |
| Cum se atașează | Electrozi lipiți pe piept, aparat la curea | Manșetă pe braț, aparat la curea |
| Durată obișnuită | 24–48 de ore, uneori mai mult | 24 de ore |
| Ce simte pacientul | Aproape nimic | Umflarea manșetei la fiecare măsurare |
Ambele investigații sunt neinvazive și nu folosesc radiații. Ele completează consultul și sunt adesea recomandate alături de alte teste, de pildă cele descrise în articolul despre situațiile în care cardiologul recomandă testul de efort.
Cum se pregătește montarea aparatului?
Pentru montarea holterului se vine cu pielea curată, fără creme sau loțiuni pe piept și pe brațe, și cu haine lejere, din două piese. La bărbați, uneori zona electrozilor se rade, ca aceștia să adere bine. Pentru holterul de tensiune, manșeta se pune de regulă pe brațul nedominant, iar mânecile strâmte trebuie evitate.
Ziua de monitorizare se alege, dacă este posibil, una obișnuită, nu una de odihnă completă, pentru ca înregistrarea să reflecte viața de zi cu zi. Explicațiile din acest articol sunt generale și nu înlocuiesc consultul medical sau indicațiile primite la clinică, care pot varia de la un aparat la altul.
Ce se poate face și ce nu în timpul monitorizării?
În timpul monitorizării, activitățile obișnuite sunt permise și chiar dorite, cu câteva excepții legate de aparat.
- Dușul și baia nu sunt permise, deoarece aparatul și electrozii nu trebuie udați.
- Electrozii nu se dezlipesc; dacă unul se desprinde, se lipește la loc sau se anunță clinica.
- Pătura electrică și sursele magnetice puternice se evită, pentru că pot perturba înregistrarea.
- La fiecare umflare a manșetei, brațul se ține nemișcat și relaxat, lângă corp, iar mersul sau vorbitul se opresc pentru câteva secunde.
- Dacă manșeta provoacă durere puternică, amorțeală, furnicături persistente sau vânătăi în braț, ori dacă pielea se irită puternic sub electrozi, se anunță clinica.
- Noaptea, aparatul se așază lângă corp, iar cablurile nu se trag.
Ce se notează în jurnalul de activitate?
În jurnalul de activitate se notează ora și natura activităților principale, momentele de somn și orice simptom resimțit. Fără jurnal, medicul vede o modificare pe traseu, dar nu știe ce făcea pacientul în acel moment.
Se trec ora de culcare și de trezire, mesele, efortul fizic, urcatul scărilor, momentele de stres, administrarea tratamentelor obișnuite și simptomele: palpitații, amețeală, durere, lipsă de aer. Multe aparate au și un buton de marcare a simptomului, care se apasă în momentul în care acesta apare.
Cum se interpretează rezultatul monitorizării?
Rezultatul monitorizării Holter îl interpretează medicul, care corelează datele cu jurnalul și cu simptomele. Pentru holterul de tensiune, ghidurile medicale folosesc praguri orientative mai mici decât cele din cabinet, de exemplu o medie pe 24 de ore sub aproximativ 130/80 mmHg, cu valori de noapte mai mici decât cele de zi. Pragurile exacte și semnificația lor pentru fiecare pacient le stabilește medicul.
Importanța măsurătorilor repetate este explicată în articolul despre tensiunea mare care nu doare, iar alegerea unei clinici care poate face toate investigațiile într-un singur loc în cel despre clinica multidisciplinară.
Purtarea aparatului nu înseamnă supraveghere în timp real. Durerea sau apăsarea în piept, lipsa de aer, leșinul sau semnele de accident vascular cerebral apărute în timpul monitorizării cer apel imediat la 112, fără a aștepta rezultatul.
