Sari la conținut
Radiații în investigațiile cardiace: cât expune fiecare test
Sanatate

Radiații în investigațiile cardiace: cât expune fiecare test

Nu toate investigațiile cardiace folosesc radiații: electrocardiograma, ecografia cardiacă și testul de efort pe covor nu expun la radiații ionizante, în timp ce radiografia, tomografia și unele examinări cu substanțe speciale o fac, în grade diferite. Pe Cardiologie24 găsești explicații despre sănătatea inimii, iar mai jos le ordonăm după expunere.

Testele fără radiații ionizante

Electrocardiograma înregistrează activitatea electrică a inimii prin electrozi lipiți pe piele. Ecografia cardiacă folosește ultrasunete, ca ecografia obișnuită. Monitorizarea Holter pe 24 de ore și monitorizarea tensiunii pe 24 de ore nu implică radiații. Rezonanța magnetică folosește câmp magnetic, nu radiații ionizante, deși are alte restricții, de exemplu pentru unele dispozitive implantate.

Testele cu expunere mică sau medie

  • radiografia toracică: doză mică, des folosită pentru plămâni și silueta inimii;
  • scintigrafia miocardică: folosește o substanță radioactivă în cantitate mică, ca să arate irigarea inimii;
  • tomografia computerizată a inimii și a vaselor coronare: doză mai mare decât radiografia, dar adesea acceptabilă;
  • coronarografia: radiografii în timpul procedurii, cu doză variabilă după complexitate.

Cum gândește medicul riscul

Orice test se alege după beneficiu, nu după frică. Dacă un test cu radiații răspunde la o întrebare importantă, de exemplu dacă o arteră este blocată, riscul unei doze mici este, de obicei, mult mai mic decât riscul de a nu afla. Medicul ia în calcul vârsta, istoricul, bolile asociate și alternativele fără radiații.

Principiul folosit în medicină este „cât mai mic rezonabil”: doza cea mai mică, cu imaginea suficient de bună pentru un diagnostic corect.

Când merită riscul

Merită acceptat un test cu radiații atunci când rezultatul schimbă tratamentul: confirmă un blocaj, ghidează o procedură, evită o intervenție inutilă. Merită discutat, dacă există variante, când este vorba de teste repetate fără motiv clar sau de persoane tinere, la care expunerea cumulată contează mai mult.

Ce poți face tu ca pacient

Păstrează o evidență a investigațiilor făcute: tip, dată, unitate. Prezintă rezultatele anterioare la fiecare consult, ca să nu se repete teste fără rost. Spune medicului dacă ești însărcinată sau dacă există posibilitatea, pentru că în acest caz se aleg alte metode.

Întreabă fără jenă: „De ce am nevoie de acest test?”, „Există o variantă fără radiații?”, „Ce se schimbă dacă îl amân?”. Un medic bun răspunde clar.

Idei greșite frecvente

Una este aceea că orice radiație face rău în același fel. În realitate, expunerea diferă mult de la un test la altul. Alta este că trebuie să refuzi investigația ca să fii în siguranță, ceea ce poate lăsa o boală serioasă nedescoperită. A treia este că un test fără radiații este automat mai bun: uneori nu poate arăta același lucru.

Despre pregătire

La unele examinări trebuie să fii nemâncat, să oprești temporar anumite tratamente sau să anunți alergiile la substanțele de contrast. Întreabă înainte de programare, nu în ziua testului. O pregătire corectă face ca rezultatul să fie mai clar și reduce riscul de a repeta examinarea.

Pentru o privire de ansamblu a testelor existente, poți consulta și secțiunea Investigații. Pe scurt, cere explicații, alege cu medicul testul potrivit și nu amâna o investigație necesară din teamă. Cardiologie24 te ajută să te pregătești pentru discuție, iar decizia finală rămâne la medicul tău, cu informațiile oferite de Cardiologie24.

Rămân de actualitate

Bilet de întoarcereMEDA NETStiri, informatii utile, sfaturi si nu numai!
Sus