Un consult la cabinetul de cardiologie începe cu discuția despre simptome și istoric, continuă cu examinarea clinică și include, de obicei, o electrocardiogramă de repaus. În funcție de ce observă, medicul poate face în aceeași vizită o ecografie cardiacă sau poate recomanda investigații suplimentare. Întreaga vizită durează, orientativ, între 30 și 60 de minute, în funcție de dotarea cabinetului și de investigațiile făcute.
Cum decurge un consult la cabinetul de cardiologie?
Consultul cardiologic are trei părți: anamneza, examenul clinic și investigațiile de bază. În anamneză medicul întreabă despre simptome, despre bolile din familie, despre fumat, efort fizic și tratamentele urmate. Examenul clinic cuprinde ascultarea inimii și a plămânilor, măsurarea pulsului și a tensiunii arteriale, uneori la ambele brațe, și verificarea edemelor la picioare.
Concluziile se discută la final și se trec într-o scrisoare medicală. Informațiile de mai jos descriu un consult obișnuit și nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările făcute de cardiolog fiecărui pacient.
Ce arată electrocardiograma de repaus?
Electrocardiograma de repaus înregistrează activitatea electrică a inimii timp de câteva secunde, cu pacientul întins, și arată ritmul, frecvența și anumite semne de suferință a mușchiului cardiac. Pe piept, la încheieturi și la glezne se aplică electrozi, iar examinarea propriu-zisă durează câteva minute și nu doare.
O electrocardiogramă normală nu exclude orice boală de inimă, pentru că surprinde doar momentul înregistrării. Tulburările de ritm care vin și pleacă sau problemele care apar doar la efort pot cere monitorizare pe 24 de ore sau un test de efort, despre care se poate citi în articolul despre situațiile în care cardiologul recomandă testul de efort.
Ce presupune ecografia cardiacă?
Ecografia cardiacă folosește ultrasunete pentru a arăta în timp real mărimea cavităților inimii, grosimea pereților, felul în care se contractă mușchiul și funcționarea valvelor. Pacientul stă întins pe partea stângă, iar medicul mișcă o sondă cu gel pe piept. Examinarea nu folosește radiații și durează, de regulă, 20–40 de minute.
Comparația cu alte investigații cardiace din punctul de vedere al expunerii la radiații este făcută în articolul despre radiațiile din investigațiile cardiace.
| Investigație | Ce arată | Durată orientativă | Radiații |
|---|---|---|---|
| Electrocardiogramă de repaus | Ritmul și activitatea electrică | câteva minute | Nu |
| Ecografie cardiacă | Structura și funcția inimii, valvele | 20–40 de minute | Nu |
| Monitorizare Holter | Ritmul pe 24 de ore sau mai mult | montare de 10–15 minute | Nu |
| Test de efort | Reacția inimii la efort | 30–60 de minute cu pregătirea | Nu, în forma clasică |
Cum se pregătește vizita la cardiolog?
Pregătirea pentru vizita la cardiolog ține mai ales de documente și de îmbrăcăminte. O ținută din două piese permite descoperirea rapidă a pieptului, iar pielea fără loțiuni sau creme ajută electrozii să adere.
- electrocardiogramele și scrisorile medicale anterioare, pentru comparație;
- analizele recente, în special colesterolul, glicemia și funcția rinichilor;
- lista completă a tratamentelor și a suplimentelor;
- valorile tensiunii arteriale măsurate acasă, notate cu data și ora;
- o descriere scurtă a simptomelor: când apar, cât durează, ce le declanșează.
Întrebările despre tratamentele din ziua consultului se lămuresc cu medicul sau cu cabinetul la programare. Valorile măsurate acasă sunt utile mai ales pentru că, așa cum arată articolul despre tensiunea mare care nu doare, hipertensiunea poate exista fără simptome.
Când nu se așteaptă programarea la cabinetul de cardiologie?
Durerea sau apăsarea în piept, mai ales dacă se extinde spre braț, maxilar sau spate, lipsa bruscă de aer, palpitațiile însoțite de amețeală, leșinul și transpirațiile reci cer apel imediat la 112, nu programare la cabinet. Simptomele nu se testează prin efort și nu se așteaptă să treacă singure.
Palpitațiile noi, umflarea gleznelor apărută recent sau oboseala neobișnuită la eforturi mici cer un consult medical cât mai curând, chiar în aceeași zi dacă se agravează. Femeile, vârstnicii și persoanele cu diabet pot avea simptome mai puțin tipice, de pildă doar greață, oboseală sau lipsă de aer. Diferența dintre consultul de familie și cel de specialitate este descrisă în articolul despre semnele care cer un consult de specialitate.
