Când un copil înghite un obiect, cele mai multe dintre ele trec prin tubul digestiv fără probleme, dar unele situații sunt urgențe: bateriile-buton, magneții (mai ales mai mulți), obiectele ascuțite, obiectele care blochează respirația sau dau semne de înec, precum și orice obiect însoțit de dureri, vărsături, salivă în exces sau refuzul de a înghiți. În aceste cazuri, copilul trebuie dus imediat la urgență, iar medicul decide dacă obiectul se extrage endoscopic. Mai jos sunt greșelile frecvente ale părinților și cum să le eviți.
Greșeala 1: să aștepți „să vedem dacă iese singur” fără să știi ce a înghițit
Un obiect mic și rotund, precum o monedă, poate trece uneori prin intestin fără probleme, dar nu poți ști acest lucru fără evaluare. Dacă ai observat sau bănuiești că micuțul a înghițit ceva, nu aștepta zile întregi. Cea mai sigură variantă este să suni medicul pediatru sau serviciul de urgență și să descrii ce s-a întâmplat. Notează ce obiect a fost, când s-a întâmplat și ce simptome apar. Dacă ai un obiect identic, ia-l cu tine.
Greșeala 2: să subestimezi bateriile-buton și magneții
Bateriile-buton și magneții sunt considerate printre cele mai periculoase obiecte înghițite. O baterie blocată în esofag poate produce leziuni serioase în foarte scurt timp, chiar dacă nu pare să deranjeze copilul. Magneții, mai ales mai mulți sau un magnet împreună cu un obiect metalic, pot atrage unul spre celălalt prin pereții intestinului și pot provoca leziuni. Dacă ai bănuiala că cel mic a înghițit unul dintre ele, mergi imediat la urgență, chiar dacă nu are simptome, și nu-i da să mănânce sau să bea înainte de evaluare, decât dacă ți se spune altfel.
Greșeala 3: să provoci vărsătura sau să încerci să scoți obiectul
Nu provoca vărsături, nu băga degetele în gură și nu încerca să extragi obiecte din gât dacă nu le vezi clar și nu ești sigur. Poți împinge obiectul mai adânc sau poți răni copilul. Dacă micuțul tușește, plânge sau vorbește, înseamnă că aerul trece, iar încurajarea tusei poate ajuta. Dacă nu poate respira, nu scoate niciun sunet, se învinețește, sună imediat serviciul de urgență și aplică manevrele de prim ajutor învățate la cursuri, pentru vârsta copilului.
Greșeala 4: să ignori semnele care arată că obiectul s-a oprit
- Salivă în exces sau incapacitatea de a înghiți saliva.
- Refuzul de a mânca sau de a bea.
- Durere în piept, în gât sau în abdomen.
- Vărsături repetate, mai ales cu sânge.
- Tuse, respirație șuierătoare sau zgomotoasă.
- Febră sau agitație neobișnuită.
La copiii mici, semnele pot fi vagi: plâns inexplicabil, iritabilitate sau refuzul alimentației. Dacă ai bănuieli, mai bine mergi la un control. Un consult care se dovedește inutil e preferabil unei amânări cu urmări.
Cum evaluează medicul situația
La urgență, medicul întreabă ce s-a înghițit, când și ce simptome există, apoi examinează copilul. Poate cere o radiografie, care arată bine obiectele metalice, dar nu și pe cele din plastic, lemn sau sticlă. Decizia de a aștepta, de a urmări sau de a extrage obiectul ține de tipul, mărimea și poziția lui, precum și de vârsta copilului și simptome. Dacă obiectul este în stomac și nu este periculos, se poate stabili o urmărire cu controale. Dacă este blocat în esofag sau este periculos, se intervine rapid.
Cum se extrag obiectele
Cel mai des, extragerea se face prin endoscopie: un tub subțire, flexibil, cu cameră, este introdus pe gură, iar medicul prinde obiectul cu pense sau coșuleț și îl scoate. La copii procedura se face de obicei sub anestezie generală, pentru siguranță și pentru ca micuțul să nu se miște. Se respectă postul alimentar, în funcție de urgență. Alte metode, precum intervenția chirurgicală, sunt rezervate cazurilor rare, în care endoscopia nu este posibilă sau apar complicații. Detalii despre cum se desfășoară examinarea la cei mici apar în materialul despre endoscopia la copii, când se face și cum decurge.
Greșeala 5: să nu previi, deși ai putea
Prevenția rămâne cea mai bună metodă. Păstrează bateriile mici, magneții, monedele, mărgelele, piesele mici de jucărie și medicamentele la distanță de cei mici. Verifică jucăriile după vârsta recomandată și compartimentele de baterii, care ar trebui să se închidă cu șurub. Taie alimentele rotunde sau tari (struguri, bomboane, nuci) în bucăți adecvate vârstei și supraveghează copilul când mănâncă. Învață și copiii mai mari că nu se bagă obiecte în gură sau în nas.
Câteva obiecte frecvente și cum sunt privite de medici
Monedele sunt cele mai des înghițite de copiii mici. Cele aflate în esofag trebuie scoase, deoarece pot bloca trecerea și pot irita peretele; cele care au ajuns în stomac sunt adesea urmărite, cu controale. Oasele de pește și bucățile de os de pui pot înțepa mucoasa și provoacă dureri la înghițire, de aceea cer evaluare. Jucăriile mici, mărgelele sau capacele de pix pot bloca căile respiratorii, ceea ce este o urgență imediată. Detergenții în capsule și produsele de curățenie, înghițite, nu sunt „obiecte”, dar se tratează tot ca urgențe: sună la serviciul de urgență sau la un centru de toxicologie și nu provoca vărsături.
Medicii nu judecă părinții: accidentele se întâmplă chiar și în casele cele mai atente. Important este ce se face după, iar o prezentare rapidă la medic rămâne decizia corectă.
Ce faci în drum spre urgență
Păstrează calmul; copilul simte tensiunea. Ia cu tine ambalajul sau obiectul similar, o listă a medicamentelor, dacă are, și actele. Nu-i da lichide sau mâncare până nu vorbești cu medicul. Dacă ai dubii sau nu ești sigur ce a înghițit, spune-i medicului exact acest lucru; el va decide ce investigații sunt necesare. Pentru alte ghiduri despre proceduri endoscopice, inclusiv extragerea de obiecte, poți consulta secțiunea de endoscopie. Atenția și reacția rapidă sunt cele care contează în aceste situații.
