Durerea de cap este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate, iar aproape toată lumea a trecut măcar o dată printr-o zi în care fruntea sau tâmplele pulsau după o noapte nedormită, o zi lungă la birou sau o perioadă tensionată. De cele mai multe ori, durerea trece singură sau după odihnă și nu ascunde nimic grav. Când însă revine des, îți strică zilele de muncă, weekendurile și somnul, merită privită cu mai multă atenție.
Durerile de cap repetate au, de multe ori, un tipar și niște declanșatori care pot fi identificați. Odată ce îi cunoști, poți reduce frecvența episoadelor și poți reacționa mai bine când apar. În același timp, există câteva semnale de alarmă care cer consult medical rapid. Articolul de față prezintă tipurile principale de durere de cap, factorii care o favorizează, ce poți face acasă și când este momentul să mergi la medic. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc evaluarea unui specialist.
Cele mai frecvente tipuri de dureri de cap
Medicii împart durerile de cap în două mari categorii: primare, care nu sunt cauzate de o altă boală, și secundare, care apar ca simptom al unei alte afecțiuni. Cele mai multe dureri de cap din viața de zi cu zi sunt primare.
Durerea de cap tensională
Este cea mai răspândită formă. Se descrie de obicei ca o apăsare sau o strângere, ca o bandă în jurul capului, de intensitate ușoară sau moderată. Nu se agravează semnificativ la efort fizic obișnuit și rareori este însoțită de greață. Apare des pe fondul stresului, al oboselii, al posturii incorecte sau al orelor lungi petrecute la calculator.
Migrena
Este o durere de obicei pulsatilă, mai des pe o singură parte a capului, de intensitate moderată sau severă, care se agravează la mișcare. Poate fi însoțită de greață, vărsături și sensibilitate la lumină și zgomot. Unele persoane au, înaintea durerii, așa-numita aură: tulburări vizuale trecătoare, precum puncte luminoase sau linii în zigzag, ori senzații de furnicături. Migrena are adesea o componentă familială.
Cefaleea în ciorchine
Mai rară, dar foarte intensă, apare în jurul unui ochi, pe o singură parte, și poate fi însoțită de lăcrimare, nas înfundat și înroșirea ochiului de pe aceeași parte. Episoadele vin în serii, de unde și numele.
Durerile de cap secundare
Pot apărea în cadrul unei răceli sau sinuzite, al unei febre, al deshidratării, al unei tensiuni arteriale foarte crescute sau al altor afecțiuni. Un caz particular este durerea de cap prin abuz de medicamente: folosirea prea frecventă a analgezicelor poate întreține chiar durerea pe care încerci s-o tratezi.
Factorii care declanșează durerile de cap
Declanșatorii diferă de la o persoană la alta, dar câțiva apar foarte des:
- Stresul și, paradoxal, relaxarea bruscă după o perioadă stresantă, de exemplu în primele zile de concediu.
- Somnul prea puțin, prea mult sau la ore neregulate.
- Mesele sărite și intervalele lungi fără mâncare.
- Hidratarea insuficientă, mai ales în zilele călduroase sau în timpul efortului.
- Cofeina, atât în exces, cât și renunțarea bruscă la ea.
- Alcoolul, mai ales anumite băuturi, la persoanele sensibile.
- Postura și tensiunea musculară din zona gâtului și a umerilor, la cei care stau mult la birou.
- Ecranele folosite ore în șir, fără pauze, și lumina puternică sau intermitentă.
- Modificările hormonale, de exemplu în jurul menstruației.
- Mirosurile puternice, zgomotul și schimbările bruște de vreme, la unele persoane.
Stresul cronic merită o atenție aparte, pentru că influențează mult mai multe sisteme ale corpului decât credem. Legătura lui cu digestia, de exemplu, este explicată în articolul despre cum influențează stresul cronic sănătatea digestivă, iar mecanismele sunt asemănătoare și în cazul durerilor de cap.
Jurnalul durerii de cap: cel mai util instrument
Dacă ai dureri de cap frecvente, un jurnal simplu, ținut câteva săptămâni, îți poate arăta tipare pe care altfel nu le-ai observa. Este și un ajutor prețios pentru medic. Iată cum îl ții:
- Notează data și ora la care a început durerea și cât a durat.
- Descrie localizarea și caracterul ei: apăsare, pulsație, înțepătură, pe o parte sau pe ambele.
- Evaluează intensitatea pe o scară de la unu la zece.
- Scrie ce ai mâncat și băut în orele dinainte, cât ai dormit și dacă ai avut o zi stresantă.
- Notează simptomele asociate: greață, sensibilitate la lumină, tulburări de vedere.
- Consemnează ce ai făcut pentru ameliorare și dacă a funcționat.
- Pentru femei, notează și ziua ciclului menstrual.
Poți folosi un caiet mic sau o aplicație de notițe pe telefon; important este să completezi jurnalul imediat după episod, cât detaliile sunt proaspete. Nu trebuie să fie perfect, ci constant.
După câteva săptămâni, recitește notițele. Poate vei observa că durerea apare în zilele în care sari peste micul dejun, după nopțile scurte sau în weekendurile în care bei cafea mai târziu decât de obicei.
Ce poți face acasă
Pentru durerile de cap obișnuite, câteva măsuri simple ajută adesea:
- Odihnește-te într-o cameră liniștită, cu lumină slabă, mai ales în cazul migrenei.
- Bea apă, mai ales dacă bănuiești că nu te-ai hidratat suficient.
- Aplică o compresă rece pe frunte sau una caldă pe ceafă, în funcție de ce îți aduce alinare.
- Fă câteva exerciții blânde de relaxare a gâtului și umerilor sau un masaj ușor.
- Ia o pauză de la ecrane și ieși la aer, dacă te simți în stare.
Analgezicele fără prescripție pot fi utile ocazional, dar e bine să le folosești conform prospectului și să nu le iei frecvent fără avizul unui medic. Dacă simți nevoia de medicamente împotriva durerii de mai multe ori pe săptămână, discută cu medicul de familie, pentru că folosirea lor prea deasă poate întreține durerile.
Semnale de alarmă: când mergi urgent la medic
Majoritatea durerilor de cap nu sunt periculoase, dar unele situații cer evaluare medicală imediată. Sună la 112 sau mergi la urgență dacă:
- Durerea apare brusc și este extrem de intensă, descrisă adesea drept „cea mai puternică durere din viață”.
- Este însoțită de febră, rigiditatea cefei și erupție pe piele.
- Apar slăbiciune într-o parte a corpului, amorțeli, dificultăți de vorbire, confuzie sau tulburări de vedere care nu trec.
- Durerea a apărut după o lovitură la cap.
- Este însoțită de convulsii sau leșin.
Programează un consult în zilele următoare dacă durerile de cap sunt noi și au apărut după vârsta de cincizeci de ani, dacă își schimbă caracterul sau devin tot mai frecvente, dacă te trezesc din somn, dacă se agravează la tuse sau efort, dacă apar în timpul sarcinii sau dacă ai o boală care îți scade imunitatea.
Cum se pune diagnosticul și ce specialist vezi
Primul pas este, de regulă, medicul de familie. El va pune întrebări detaliate despre durere, va face un examen clinic, va măsura tensiunea arterială și poate recomanda analize sau un consult la neurolog. Jurnalul durerii de cap îți va fi de mare folos în această etapă. În anumite situații pot fi necesare și consulturi la oftalmolog, la medicul ORL sau la stomatolog, pentru că problemele de vedere, de sinusuri sau de articulație a mandibulei pot provoca și ele dureri de cap.
Investigațiile imagistice, precum tomografia sau rezonanța magnetică, nu sunt necesare pentru toate durerile de cap. Medicul le recomandă atunci când tabloul clinic o cere. Tratamentul depinde de tipul durerii: poate include medicamente pentru episoadele acute, tratament preventiv pentru migrenele frecvente și, foarte important, schimbări ale stilului de viață.
Prevenția: obiceiurile care reduc episoadele
Pe termen lung, cea mai bună protecție împotriva durerilor de cap frecvente vine din obiceiurile de zi cu zi. Nu sunt soluții spectaculoase, dar efectul lor se adună de la o săptămână la alta:
- Somn regulat. Culcă-te și trezește-te cam la aceleași ore, inclusiv în weekend. Corpul tolerează greu schimbările mari de program.
- Mese la ore fixe. Un mic dejun simplu și gustări mici între mese previn scăderile de energie care declanșează durerea la unele persoane.
- Apă la îndemână. O sticlă pe birou îți amintește să bei constant, nu doar când ți-e foarte sete.
- Pauze de la ecran. La fiecare oră, ridică-te, privește în depărtare și mișcă-ți umerii și gâtul.
- Mișcare moderată. Plimbările, înotul sau mersul cu bicicleta, practicate regulat, ajută la reducerea tensiunii și a stresului.
- Cofeină cu măsură. Păstrează o cantitate constantă și evită cafeaua târziu după-amiaza.
- Momente de relaxare. Respirația lentă, o activitate care îți place sau câteva minute de liniște în fiecare zi reduc încărcarea acumulată.
Rutina contează și în vacanțe sau în excursii, când mesele se amână și apa se uită ușor; dacă pleci în natură, ghidul despre cum împachetezi alimentele pentru o săptămână de camping te ajută să-ți păstrezi mesele regulate și departe de casă. Ascultă-ți corpul, notează ce observi și cere sfatul medicului atunci când durerile de cap încep să-ți conducă viața, în loc să fie doar un episod trecător.
Foto: Mikhail Nilov / Pexels
