Când un dinte de lapte cade natural, de obicei nu este nevoie de nimic special: copilul își clătește gura cu apă, apasă ușor cu un șervețel curat sau cu tifon dacă sângerează puțin și evită să atingă locul cu degetele sau cu limba. Situațiile de mai jos, luate din viața de zi cu zi, arată cum procedezi pas cu pas și când merită să suni la medic.
Ce se întâmplă când cade un dinte de lapte
Dinții de lapte cad pentru că rădăcina lor se resoarbe treptat, în timp ce dintele definitiv se apropie de gingie. Când dintele devine mobil, copilul îl poate mișca cu limba sau cu degetul, iar într-o zi cade, uneori în timpul mesei. La locul rămas liber apare o mică rană, cu o sângerare ușoară, care se oprește de obicei în câteva minute. Pentru o explicație despre ordinea și vârstele la care se schimbă dinții, poți citi materialul despre schimbarea dinților de lapte cu cei definitivi, explicată.
Situația 1: dintele cade la masă și copilul sângerează puțin
Andrei mușcă dintr-un măr și dintele din față rămâne în fruct. Se sperie la vederea sângelui. Părintele păstrează calmul, îi dă un pahar cu apă pentru clătire și îi pune pe gingie un tifon curat sau un șervețel, rugându-l să muște ușor. După câteva minute, sângerarea se oprește. În următoarele ore, Andrei evită alimentele foarte fierbinți, tari sau cu textură aspră, mănâncă ceva moale, iar seara se spală pe dinți cu blândețe, ocolind zona rănită în primele minute.
Situația 2: dintele cade la școală sau la joacă
Dacă dintele cade într-un loc public, nu este nevoie de panică. Cât timp nu există o lovitură puternică, nu este o urgență. Copilul își clătește gura, apasă cu un șervețel și poate păstra dintele într-o cutiuță, dacă vrea să-l arate acasă sau să-l pună sub pernă. Dacă dintele a căzut în urma unei lovituri, situația este alta: vezi mai jos.
Situația 3: dintele cade în urma unei lovituri
Un dinte de lapte scos prin traumatism nu se reimplantează, spre deosebire de un dinte definitiv, pentru că ar putea afecta mugurele dintelui permanent. Totuși, orice lovitură la gură merită evaluată. Sună la cabinetul stomatologic pentru a afla dacă e nevoie de consult de urgență, mai ales dacă sângerarea nu se oprește, dacă există umflătură, dacă alți dinți sunt mobili sau dacă copilul are dureri puternice. Dacă, în loc de un dinte de lapte, ar fi vorba de un dinte definitiv, situația este mai delicată, iar timpul contează: contactează de urgență un medic.
Ce faci în următoarele ore
- Clătește gura cu apă simplă, fără a freca zona.
- Apasă blând cu tifon sau șervețel curat dacă sângerează.
- Oferă alimente moi, la temperatura camerei, în primele ore.
- Continuă periajul de seară, cu o periuță moale, ocolind ușor locul sensibil.
- Încurajează copilul să nu bage degetele sau limba în rană.
- Observă dacă apare roșeață, umflătură sau durere persistentă.
Ce nu faci
- Nu smulge un dinte care nu este suficient de mobil; dinții se desprind singuri când sunt pregătiți.
- Nu folosi alcool sau substanțe dure pe gingie.
- Nu da copilului medicamente fără să te consulți cu medicul sau cu farmacistul.
- Nu aplica geluri sau remedii „de casă” fără avizul medicului.
- Nu pune copilul să mănânce dulciuri „de consolare” imediat.
Situația 4: dintele nou nu apare
După căderea unui dinte de lapte, noul dinte iese de obicei în câteva săptămâni sau luni. Variațiile sunt mari: unii copii așteaptă mai mult, mai ales la dinții din spate. Dacă după mai multe luni nu se vede nimic, dacă dintele definitiv iese înclinat sau dacă observi doi dinți unul lângă altul (dintele de lapte încă prezent și cel definitiv apărut în spatele lui, ca la „dinți de rechin”), programează un control. Medicul decide dacă dintele de lapte trebuie îndepărtat sau dacă este suficient să se aștepte.
Mituri despre dinții de lapte căzuți
Un mit frecvent spune că dintele de lapte care se clatină trebuie smuls cât mai repede ca să nu supere. În realitate, un dinte care nu este pregătit are încă rădăcină, iar smulgerea provoacă durere și sângerare inutile. Alt mit susține că dinții noi sunt „prea galbeni” și deci slabi. De fapt, dinții definitivi sunt mai închiși la culoare decât cei de lapte, pentru că dentina de dedesubt este mai vizibilă; nu e un semn de boală. Iar dacă dintele nou pare mai mare decât cel vechi, e firesc: dinții definitivi sunt mai mari, iar fața copilului crește treptat pentru a li se potrivi.
Cum ajuți copilul să se simtă în siguranță
Pentru mulți copii, căderea primului dinte este un eveniment. Poți transforma momentul într-un mic ritual: povestea zânei dinților, o cutiuță pentru dinți, o fotografie. Evită să-l sperii cu detalii despre sânge sau durere și să-l grăbești. Spune-i că e un semn că a crescut. Dacă ai alți copii, implică-i în poveste. O atmosferă calmă ajută copilul să trateze schimbarea drept ceva firesc.
Îngrijirea din perioada de schimbare
În perioada în care dinții se schimbă, igiena rămâne importantă: noul dinte iese printre cei vechi, iar gingia sensibilă poate reține resturi. Periajul de două ori pe zi cu pastă cu fluor, ața dentară seara și controalele regulate ajută la protejarea noilor dinți. Mai multe materiale despre fiecare etapă, de la bebeluși la adolescenți, găsești în secțiunea despre dinții copiilor, care te poate ghida printre întrebările frecvente ale părinților.
