Coagulograma este un set de analize care arată cât de repede și cât de eficient se formează un cheag de sânge. Medicii o cer de obicei înainte de o intervenție chirurgicală sau stomatologică, la sângerări neobișnuite și la persoanele care urmează un tratament care influențează coagularea. Rezultatul se interpretează întotdeauna împreună cu istoricul pacientului și cu alte analize, nu ca o cifră izolată.
Ce analize intră în coagulogramă?
Coagulograma de bază cuprinde, de regulă, timpul de protrombină exprimat și ca INR, timpul de tromboplastină parțial activată (aPTT) și fibrinogenul. Fiecare test explorează o altă parte a procesului de coagulare, astfel că abaterile au semnificații diferite.
- Timpul de protrombină (TP) verifică așa-numita cale externă a coagulării și factorii produși de ficat.
- INR este TP transformat într-un raport standardizat, ca rezultatele din laboratoare diferite să poată fi comparate.
- aPTT explorează calea internă, în care intervin alți factori, între care cei implicați în hemofilie.
- Fibrinogenul este proteina din care se formează rețeaua cheagului; crește și în inflamații.
Numărul de trombocite nu face parte, strict vorbind, din coagulogramă, dar se cere aproape mereu în paralel, prin hemoleucograma completă.
Care sunt valorile orientative ale coagulogramei?
Valorile coagulogramei depind de reactivii și aparatele fiecărui laborator, așa că limitele corecte sunt cele tipărite pe buletin. Tabelul de mai jos dă doar intervale orientative pentru adulții care nu urmează un tratament anticoagulant.
| Analiză | Interval orientativ la adult | Ce poate indica o abatere |
|---|---|---|
| Timp de protrombină | aproximativ 11–13,5 secunde | Afectare hepatică, lipsă de vitamina K, tratament anticoagulant |
| INR | aproximativ 0,8–1,2 | Aceleași cauze ca TP; la pacienții tratați, ținta o stabilește medicul |
| aPTT | aproximativ 25–35 de secunde | Deficit de factori ai căii interne, unele tratamente, probă recoltată greșit |
| Fibrinogen | aproximativ 200–400 mg/dl | Valori mari în inflamații și sarcină, valori mici în unele boli hepatice |
Un rezultat aflat puțin în afara intervalului nu înseamnă automat o boală. Logica intervalelor este explicată pe larg în articolul despre intervalul de referință de pe buletinul de analize. Informațiile de aici au caracter general și nu înlocuiesc consultul medical, singurul în care rezultatul capătă sens pentru o persoană anume.
De ce contează atât de mult recoltarea pentru coagulogramă?
Coagulograma este una dintre analizele cele mai sensibile la felul în care se recoltează proba. Sângele se colectează într-o eprubetă cu citrat, de obicei cu capac albastru deschis, care trebuie umplută exact până la semn, pentru că raportul dintre sânge și anticoagulant influențează rezultatul. O eprubetă umplută insuficient, un garou ținut prea mult sau o probă transportată cu întârziere pot prelungi artificial timpii.
Dacă laboratorul cere repetarea analizei, motivul ține adesea de probă, nu de pacient. Recomandările privind postul și ora recoltării diferă între laboratoare; regulile generale sunt descrise în ghidul despre pregătirea pentru analize medicale.
Ce trebuie spus medicului înainte de coagulogramă?
Medicul trebuie să afle toate tratamentele urmate, inclusiv suplimentele și produsele din plante, pentru că unele influențează coagularea. Contează și episoadele anterioare de sângerare prelungită după extracții dentare sau operații, vânătăile care apar fără lovituri, menstruațiile foarte abundente și cazurile de tulburări de coagulare din familie.
La persoanele care primesc un anticoagulant sau un antiagregant, decizia privind tratamentul din jurul unei intervenții aparține exclusiv medicului care l-a prescris și echipei care face intervenția. Tratamentul nu se oprește și nu se modifică din proprie inițiativă. Pentru unele anticoagulante, INR-ul și aPTT-ul nu arată corect cât de puternic acționează tratamentul, așa că un rezultat în limite nu înseamnă că medicamentul nu are efect; interpretarea o face medicul. Întrebările utile pentru această discuție sunt adunate în articolul despre întrebările puse specialistului înainte de o intervenție.
Când o problemă de coagulare devine o urgență?
O sângerare care nu se oprește după compresie fermă câteva minute, sângele în vărsături, scaunul negru ca păcura, sângele în urină în cantitate mare sau o durere de cap bruscă și foarte puternică cer apel la 112 sau prezentare imediată la urgențe. Același lucru este valabil pentru slăbiciunea bruscă a unei jumătăți a corpului, tulburările de vorbire și confuzia apărută brusc.
Vânătăile apărute fără motiv, sângerările repetate din nas sau din gingii și petele mici, roșii, pe piele sunt motive de consult în aceeași zi, mai ales la cei care urmează un tratament ce influențează coagularea. Copiii, gravidele și vârstnicii cu boli cronice au nevoie de evaluarea medicului curant chiar și pentru semne care par minore.
